All Sorts of Feelings
Proiectul Despre Ploi, Râuri, Șuvoaie… reunește rezultatele unei cercetări interdisciplinare cu privire la relația dintre om și apă, conduse de către artiste/artiști vizuale/vizuali, coregrafe și teoreticiene/teoreticieni din antropologie, etnologie și psihologie. Punctul focal al demersului se conturează în jurul puterii purificatoare și, în același timp, distructive a apei, accentuându-se multiplele semnificații ale acțiunii de a spăla.
Statornicindu-se timp de câte două săptămâni în trei zone din România (Delta Dunării, Valea Jiului, Parcurile Ioanid și Icoanei) unde memoria apei are pentru comunitățile-gazdă valențe diferite, echipa proiectului, chestionând printr-o metodologie de lucru transdisciplinară dimensiunea contemporană a sintagmei panta rhei, relaționează cu albiile, meandrele și canalele prin care apa a săpat de secole și pe care omul a încercat în zadar să o domesticească. Procesul cercetării este ghidat de o serie de întrebări-cheie care gravitează în jurul actului spălării, începând de la nevoia de purificare a omului, până la dihotomia curat-murdar și al rolului mito-poetic de agenți ai curățirii fizice și spirituale ocupat de femeie în cadrul familial și în societate. În mod organic, obiectele de artă sau instalațiile performative din expoziție se supun, de asemenea, aceluiași set de întrebări, ajungând să poarte ele însele urmele apei sau ale proceselor de spălare.
GALERIE LUCRARI
2024
Instalația implică un joc de suprapunere și interconectare a mai multor ecosisteme în care apa are rol vital - corpul fizic care este în proporție de peste 70% apă, psihicul uman în care simbolistica apei este foarte importantă, ecosistemul natural și ecosistemul interdisciplinar de organizații și experți care cercetează apa. Apa este bogată în semnificații, reprezentând sursa vieții - ca simbol al maternității, al energiei potențiale, al vindecării, dar și al distrugerii. Apa întruchipează toate posibilitățile, întregul potențial, atât cel creator cât și cel distrugător.
Pornesc de la întrebarea existențială, extrem de intimă, de ce am simțit că mi-e greu să fiu ploaie și mi-am dorit să fiu râu? Lăsându-mă ghidată de dinamicile circuitului apei în natură, caut răspunsuri atât la nivel personal (în apele interioare/invizibile) cât și la nivel comunitar (în apele exterioare/vizibile).
2024
sunet: Cătălin Vrînceanu
Instalația video propune un traseu vizual și generațional precis, puternic influențat de formarea cinematografică a autorului său. La granița fluidă dintre fragilitate și precaritate, motivul corpului spălat de alt corp depășește portretizările exotice și reapare hiperrealist pe un tărâm al nevoii și al grijii. Relația de încredere dintre cel care spală și cel care este spălat se materializează printr-o performativitate naturală a mișcărilor celor patru corpuri-pereche, evidențiată de sincronicitatea detaliilor de pe chipul, mâinile sau spatele personajelor aflate la începutul, respectiv la sfârșitul vieții.
Oglinda centrală reflectă antitetic performativitatea coregrafiată, rigidă, a unui gest zilnic - spălatul pe față. Libertatea corpurilor care pot alege maniera de interacțiune cu apa diluează emoția participanților, iar grija față de sine capătă valențe prelucrat-ludice, neglijente sau histrionice.
2024
Colectând simboluri ale cercetării desfășurate de echipa proiectului și istoriile personale ale membrilor săi cu apa, Lena Ciobanu își asumă rolul de observator printr-un bilderatlas redimensionat, desprins de pe pereții peșterii. Artista se folosește intuitiv de un limbaj pictografic universal, iar dispunerea basoreliefurilor în această construcție trimite la albia abia secată a unui râu, albie care păstrează memoria spațiului curgător, alături de microorganisme, dâre, urme.
Tehnica aleasă pentru realizarea lucrărilor nu este deloc întâmplătoare, urmărindu-se asimilarea comportamentului vocii auctoriale cu cea a râului: prin desenele inițiale, artista omite neintenționat detalii din întâmplările relatate, omisiune dublată în timpul transferului argilei de pe plăci de linogravură. Fragmentele de memorie rezultă incomplete, fisurate, spălate și lipsite de culoare, argila folosită nefiind arsă sau vopsită. Arhiva sculpturală devine o hartă mentală a întâmplărilor evocate, amintind de artefactele regăsite în siturile arheologice și dispuse la muzeu. Fotografia peșterii reîntregește această butaforie, prin disonanța alăturării tehnicilor.
design textil: Ioana Surdu
2024
Alina Ușurelu împletește memoria celor 34 de ani petrecuți alături de familia sa cu acțiunea spălării rufelor la râu, activitate atribuită tradițional femeilor dintr-o comunitate. Colată pe anamneza corporală proprie, în care artista evocă, printr-un set de instrucțiuni resemantizate, procesul prin care ea însăși a trecut spălând prea multele cămăși ale tatălui său, negocierea pe care aceasta reușește să o poarte cu rădăcinile sale se răsfrânge asupra acțiunii de a spăla care se transformă într-un gest performativ.
Instalația redefinește fără să reprime o serie de acțiuni blocate într-o lume tradițională și invită publicul să participe la clacă, un cadru spațio-temporal sigur, dezbrăcat de predominanța de gen, unde se poate sta și povesti. Apa devine liantul și pretextul de acumulare pentru o adunare spontană, care este de natură să întregească eliberarea personală a artistei.
2024
consultanță: GCV (Georgiana Vlahbei)
Încapsulate în cărămizile care devin metafore ale comunităților închise din care fac parte, fotografiile de arhivă reprezintă un gest de mulțumire din partea artistei către locuitorii spațiilor unde cercetarea echipei de proiect a fost realizată. Experimentând relații diametral opuse cu apa ca element utilitar, comunitățile de mineri din Valea Jiului și de pescari din Delta Dunării sunt totuși legate de un fir magico-mitic al protecției divine în fața ființelor supranaturale cu care acestea se confruntă.
Lucrarea aduce împreună cele două spații culturale investigate, reunite prin inter-relaționări și inter-modelări ale oamenilor cu apa, precum și lupta pentru supraviețuire - prin munci și ocupații supravegheate de divinități (Varvara - sfânta muceniță protectoare a minerilor) și ființe fantastice (Zmeia - creatură mitică acvatică, prezentă în imaginarul și toponimia Deltei Dunării).
- Alina Ușurelu & GCV
După finalizarea pieselor, autoarea readuce, pe baza audiției, vizualul în practica sa, realizând câte o hartă imaginară pentru fiecare compoziție în parte. Acest parcurs inversează drumul inițiat de compozitorul Octavian Nemescu, prin convertirea senzațiilor sonore în urme imaginare. Spațiul lucrărilor este gândit ca o insulă-popas în curgerea expoziției, invitând publicul să se imerseze în traseele acustice din interiorul său.
2024
Întâlnirea dintre GCV și plaur a dat naștere în dreptul artistei unor întrebări care gravitează în jurul liminalității acestui ecosistem itinerant, inițiind un schimb de cunoștințe între cele două entități, pe baza asemănărilor regăsite la om și la plaur. Asumându-și calitatea de insulă plutitoare în derivă, artista reafirmă relația de egalitate a omului în fața celorlalte specii și propune o meditație asupra propriei sale naturi, asupra corpului care adăpostește, la rândul său, un ecosistem.
Împrumutând reperul mitologic al insulei Delos, precum și practica divinatorie a hidromanției, plaurul devine oracol, iar publicul este invitat să relaționeze cu el, pe baza simbiotică regăsită în instrucțiuni.
sunet: Lala Mișosniky
video: Gabriel Durlan
2024
Luna pe apă este o explorare audio-vizuală a intersecției dintre apă și structurile create de om, care urmărește să dezvăluie schimbările și dinamica constant subtile dincolo de raționalitate în relaționalitate, inclusiv elementele exterioare precum luna. Structura în formă de busolă care este menită ca un gard ce blochează intrarea în canalele construite artificial se întâlnește cu apele Goloviței și prezintă ochiului paradoxul acestei întâlniri: atât apa, cât și busola devin altceva, sub privirea mereu schimbătoare a lunii ce influențează ea însăși ritmurile apei. Privitorul este invitat să contemple și să aștepte cu răbdare, până când pânza subtilă de conexiuni se dezvăluie simțurilor.
Cu: Ema Alexandrescu, Adriana Butoi, Cristina Lilienfeld, Alina Ușurelu, Proiecție video: GCV
Compoziție sonoră: Lala Mișosniky
2024
B.O.W (Bodies Of Water) este un manifest pentru valențele curative și transformatoare ale apei: apa văzută ca element de schimb între sine și exterior, apa care unește emoționalul cu organicul, apa ca suprafață de oglindire a celuilalt și a mediului extern în peisajul intern, apa ca mod de funcționare diferit într-un colectiv, apa ca schimbare de paradigmă inter și intra relațională. Lucrarea propune un traseu performativ de transformare și devenire care explorează valențele relației de empatie interumană.
contributoare: Adriana Butoi, Lena Ciobanu, Cristina Lilienfeld, Alina Ușurelu
2024
"Birth of A River" este un memento al transformării personale, ecou al motivului unei a doua nașteri, care evidențiază procesul continuu de trezire a spiritului și conectându-l la lumea vie într-un mod profund. Din acest punct de vedere, lucrarea reprezintă atât un ritual de trecere personal, cât și colectiv, pornind de la relaționările alchimice cu apa ale fiecărei artiste reunite într-o tapiserie mai bogată a experienței umane comune.
În centrul lucrării se află simbolismul puternic al apei, transformarea și fluxul constant. Artista reflectă asupra capacității noastre interioare de schimbare și adaptabilitate, la fel ca râul în continuă evoluție care croiește noi drumuri prin peisaj. Această fluiditate este surprinsă prin diverse tehnici, de la arhive sculpturale care evocă descoperiri arheologice la fotografii care documentează intersecția dintre timp și natură. Fiecare piesă acționează ca un fragment al unei hărți psiho-emoționale mai mari, însă memoria este alterată prin intervenția asupra fotografiilor și țesută pe râu, această integrare oferind o privire asupra călătoriei transformative și a procesului continuu de renaștere pe care fiecare persoană îl poate experimenta.
sunet: Lala Mișosniky
imagini: Alina Ușurelu
video-edit: GCV
lucrare earth-art, Jurilovca, mai 2024: GCV
Realizând o meditație asupra puterii printr-o cercetare ce reunește arta vizuală, landart și antropologia, lucrarea analizează complexitatea intervenției umane în ecosistemele naturale, folosind Delta Dunării ca punct central. Dacă eutrofizarea se referă în general la îmbogățirea corpurilor de apă cu nutrienți, ceea ce duce la o creștere excesivă a algelor și la perturbarea ulterioară a echilibrului acvatic, în acest cadru, EU|TROFIC este un joc de cuvinte, subliniind supremația autoproclamată a influenței umane asupra naturii. Această intervenție, evidentă în special în Delta Dunării, transformă peisajul, creând diviziuni artificiale și redefinind relațiile ecologice.
Video-art microscopii
cu participarea: microplancton, bacterii, cianobacterii
Deconstruind noțiunea de (ultra)puritate a apei, concept inoculat mai ales în culturile vestice, GCV, deplasează perspectiva de la privirea aeriană abstractizantă și lipsită de corporalitate, la discursul intim și localizat al microscopului, într-un exercițiu de reconectare cu entitățile care ne susțin viața.
Lucrarea întregește practica de studiu a artistei începută din anul 2023, revelând prin microscopii video-art lumea minusculelor, cunoscute ca microbi, protozoare, tardigrade, semințe de praf, bacterii, ce formează un univers ascuns - pe cât de esențial, pe atât de încântător. Prin această abordare, GCV încearcă să înlocuiască viziunea sterilă și distantă asupra mediului cu o înțelegere mai apropiată, mai asumată, a relațiilor noastre simbiotice cu aceste entități.
Concept: Alina Ușurelu
Creatori și Performeri: Adriana Butoi, Cristina Lilienfeld, Lena Ciobanu, Ema Alexandrescu, Alina Ușurelu
Artiști Vizuali: Gabriel Durlan, Alina Ușurelu
Artist Sonic: Lala Misosniky
Text Polifonic/ GCV (Georgiana Vlahbei), Rucsandra Pop, Adriana Butoi, Cristina Lilienfeld, Lena Ciobanu, Ema Alexandrescu, Alina Ușurelu
Ca reacție la modernitatea târzie, „lichidă și accelerată” (Bauman, Rosa), marcată de colapsul gândirii istorice, eșecul capitalismului și policrize globale, ritualul e reapropriat, în spațiul performativ contemporan și în cadrul grupului performativ, ca mijloc de resemantizare a lumii dez-vrăjite. Artistele propun redobândirea dimensiunii restauratoare a ritualului, prin intenționalitate, întruchipare (embodiment) și acțiunea performativă ajutată de simboluri și instrumentar. Prin seria de ceremonii individuale și ritualuri colective desfășurate on-site în timpul rezidențelor, precum și în deschiderea expoziției, acțiunile performative ritualizate alchimizează preocupările comune pentru rețeserea unor fracturi: interioare, sociale, și ruptura om-natură. Astfel, propun: reintegrarea umanului non-ierarhic în ecosistem, vindecarea fracturilor de gen, refacerea legaturilor inter-generaționale, consacrarea și redarea simbolică a fertilității pământului.
PHOTO GALLERY
Alina Ușurelu (artistă interdisciplinară), Cristina Lilienfeld (coregrafă), Lala Misosniky (artistă sonică), Ema Alexandrescu (psiholoagă), Gabriel Durlan (artist vizual), Rucsandra Pop (artistă și antropologă), Alec Bălășescu (antropolog), Georgiana Vlahbei (etnologă, muzeografă și artistă), Adriana Butoi (artistă interdisciplinară), Lena Ciobanu (artistă vizuală), Maria Bîrsan (curatoare)
All Sorts of Feelings meets the need to deepen our understanding of ageing, loss, grief, death and how they affect bodily and emotional realities.
PHOTO GALLERY